Alandala » asociatii

Nu doar tiganii se ineaca la mal

Duţu Mihai — Sat, 09 Jul 2011 20:07:42 +0000

Pe cuvântul meu de pionier CĂ CĂnd mă gândisem şi eu să mă (re)apuc mai serios de blog s-au întâmplat nişte chestii care m-au blocat. Adică nişte chestiuni ce ţin de hosting, MySQL, DNS şi alţi termeni care în mare parte mă depăşesc. Cum pare că lucrurile încep să meargă mai bine (fie vorba între noi, după nişte negocieri desprinse parcă din şatrele ţigăneşti) o să încep să mai aberez niţel. Bine, prea multe evenimente n-au avut loc. Cum ar veni a cam stat planeta în loc văzând că n-am timp. Dar să nu intrăm în detalii. 3 lucruri mi-au atras atenţia în ultimele zile. 2 ţin de mult (...)
Citeşte în continuare Nu doar tiganii se ineaca la mal (351 words)

© Mache for Alandala, 2011. | Permalink | 1 comentariu | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, Băse, cocalari, gânduri, PD-L

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Biznisuri marca Cincu

Duţu Mihai — Sat, 02 Apr 2011 10:18:00 +0000

Sper că n-aţi uitat de controversatul om de afaceri Cincu. El cu siguranţă n-a uitat de noi şi astfel orice rotalian posesor de e-mail primeşte cu voioşie, aproape săptămânal, spam-urile domniei sale. Azi ne anunţă că atunci când facem declaraţia de venit ar fi util să donăm cei 5 la mie unei asociaţii dragi lui. Asociaţia Hora Unirii a dlui Lorenzo Iulian Prundeanu. Eu n-am prea auzit de asociaţia asta şi nici de nea caisă ăsta aşa că am dat un search micuţ pe Google Rezultatul e mai jos: (...)
Citeşte în continuare Biznisuri marca Cincu (155 words)

© Mache for Alandala, 2011. | Permalink | 2 comentarii | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, cocalari, diaspora, idioti, mi-au spus mai multi prieteni, PD-L

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

La misto

Duţu Mihai — Wed, 09 Mar 2011 19:04:39 +0000

" src="http://dutumihai.com/wp-content/uploads/2011/03/sindicat-acord-uil-500x375.jpg" alt="" width="500" height="375" />

După ce au fentat legea şi şi-au deschis Cameră de Comerţ (conform legii trebuia de acum 2 luni să fi primit rezultatul anchetei dar se pare că legile statului se aplică opţional în unele cazuri. Nu că m-aş fi aşteptat la altceva) celebrii rrumâni dă bine şi-au deschis şi sindicat. Tot în Italia. Teoretic, conform legilor în vigoare, se poate deschide un sindicat în Italia relativ uşor. N-am nicio intenţie să le verific toate detaliile, gen: număr de înscrişi, sedii, capital social, etc. . Voi considera că au respectat legea. Dar aceeaşi lege spune că sindicatele şi implicit membrii acestora nu pot face politică. Acu’ uitându-mă puţin pe lista sediilor am observat că mai toţi cei implicaţi fac şi politică. Unii sunt şefi de filiale de partid, alţii candidează pt posturi de consilieri. Detalii minore care într-o lume normală s-ar lăsa cu scandal şi brăţări oferite cu drag de Carabinieri plus desfiinţarea acestei organizaţii. Asta ca să nu mai spun că marele ştab al acestui Sindicat, celebrul şi controversatul om de afaceri, Cincu, este şi agent economic. Adică o altă contradicţie, un alt conflict de interes, o altă încălcare a legii. În ritmul ăsta urmează probabil ca indivizi precum Costică Argint să reprezinte poliţia italiană. Sau să fim anchetaţi de marele chestor Mailat. Direct din celula sa de condamnat pe viaţă. Normal că detaliile astea îţi scapă când tu eşti mare jurnalist şi nevastă-ta e miez la acest sindicat. De altfel şi asta e deontologie pură. Ca tabloul să fie complet ar trebui ca acest mare jurnalist să-şi deschidă o şcoală ceva de jurnalism. Să ne înveţe şi pe noi cum se face meseria asta că tare priceput, coerent, corect şi deontolog mai este el.

P.S.1: Poza e ciordită de la cel mai mare ziar din Univers şi în această fotografie îl puteţi admira pe dl Cincu în toată splendoarea sa (dl Cincu e ăla care dă mâna cu nenea ălă mic şi bătrân).

P.S.2: Presimt reacţii adverse şi explicaţii inepte ale marelui jurnalist, also know as “guristul”. Pot să mă antepronunţ şi să-i (re)amintesc respectuos că mă doare în p…ulă de ce are să zică ? Cu ocazia asta îmi cer scuze faţă de coafezele care încă n-au reuşit să găsească o metodă de a-mi evita textele care cică le irită.

© Mache for Alandala, 2011. | Permalink | 1 comentariu | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, cocalari, despre, diaspora, gânduri, jurnalism mioritic, PD-L

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Pe locuri, fiti gata … stop!

Duţu Mihai — Mon, 20 Dec 2010 20:34:45 +0000

DRP, adică Departamentul pentru românii de pretutindeni, de sub tutela marelui Boc, anunţă cu fast şi uşor tardiv, aş spune eu, posibilitatea de a înhăţa nişte gologani pt nişte proiecte (proiecturi dacă aveţi carnet portocaliu). Data limită a depunerilor proiectelor ar fi 15 decembrie 2010 – 31 ianuarie 2011. Dacă anunţul ar fi fost făcut prin august sau septembrie anul curent n-ar fi fost nici o problemă dar el a fost făcut public pe data de 15 decembrie. Adică e timp dar nu prea. Planeta Terra intră într-o stare de vegetaţie, numită vacanţă de iarnă, între 24/25 decembrie şi iese din bârlog cam pe minim 5 ianuarie. Mai ales vieţuitoarele cunoscute sub porecla de bugetari şi care vieţuiesc şi în DRP. Aşadar şi prin urmare proiectele astea vor primi finanţare doar dacă cei cărora li se adresează ar fi ştiut din timp de şmecherie. Greu de presupus că acest lucru se întâmplă în cazul celor care nu se ghidează după lumina violet şi nu se închină partidului portocaliu. Sunt convins că banii se vor aloca unor termite din camarila pedelistă, deşi cunoscând gradul ridicat de retardism din rândul ~~multora~~ unora dintre ei aş fi îndemnat să am oareşce rezerve. Întrebarea mea de 2011 puncte şi care evident nu va primi răspuns e de ce, dacă tot se alocă bani, nu se acordă şi un timp decent pt redactarea, trimiterea şi analiza proiectelor? Căci pt cine nu ştie, un proiect, oricât de simplu sau complicat, demn de prezentat şi pt care să ceri finanţare necesită timp. Zău că nu pricep de unde graba asta. Că de lipsă de profesionalism, mârlănie şi nepotism m-am convins. Doar de asta e în stare acest departament aproape necunoscut publicului larg căruia cică i se adresează.

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

William – un rruman

Duţu Mihai — Wed, 01 Dec 2010 23:12:38 +0000

Cred că voi regreta toată viaţa că am ratat o şezătoare rotaliană unde marele William Brânză a primit un premiu denumit „Un român pt români” (asta după ce în vară, la Mangalia a mai primit un premiu asemănător). Mai ales că şezătoarea a avut loc la Milano, fix pe unde mă perind eu zilele astea. Aşa am aflat de la o prietenă de această şezătoare. Din comunicat am aflat că TOŢI RRUMÂNII l-au premiat pe Will. Deci şi eu, şi voi şi în general toată suflarea rrumânească. Ceea ce e perfect normal şi oarecum previzibil din moment ce distinsul Will a încercat să ne ardă în stil dă cartier fix la buzunare, dar n-a reuşit. Sau că a reuşit, dimpreună cu gaşca lui portocalie şi toată cohorta de parlamentari (inclusiv cu opoziţia adică), să dubleze/tripleze taxele consulare. Merită. Bravo dle Brânză. Bravo stimaţi rrumâni. Eu zic să punem de-o petiţie şi să i-o vârâm lu’ domn preşedinte prin care să propunem să-l ridice pe marele Will la grad de general. Sau să ne adresăm şefilor bisericii rrumâneşti (habar n-am şi nici nu vreau să reţin cum anume trebui să mă adresez lor: IPS, PIPS, etc) să-l canonizăm. Cum ar suna sfântul William? De mare efect.

© Mache for Alandala, 2010. | Permalink | 1 comentariu | Add to del.icio.us
Post tags: Băse, diaspora, Italia, PD-L, Romania

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

“Fericiti cei saraci cu duhul”

Duţu Mihai — Sat, 27 Nov 2010 16:36:03 +0000

Mă hotărâsem să o las „la relanti” cu blogul, intens preocupat fiind cu plăcerile vieţii reale de dincolo de pixeli şi reţele de socializare. Dar cum oacheşii spiriduşi cu acces la net se încăpăţânează să-mi perturbe liniştea m-am sucit. Din nou. Ca urmare a acestei postări guristul cu arfe de mare jurnalist o pune de-un articol în fiţuica mizerabilă pe care cică o distribuie în toată Italia săptămânal în zeci de mii de exemplare. Cum aceste numere oferite de distinsul jurnalist sunt la fel de relevante în presa rrumânească precum centimetrii penisului cititorului nu voi intra în astfel de detalii. Ce mă îngrijorează profund şi sincer este inegalabila prostie de care dă dovadă. Unii l-ar suspecta de (...)
Citeşte în continuare “Fericiti cei saraci cu duhul” (1,170 words)

© Mache for Alandala, 2010. | Permalink | 3 comentarii | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, despre, Italia, jurnalism mioritic, mi-au spus mai multi prieteni, PD-L, PIR, pont, Romania

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

rromania – tara lu’ peste

Duţu Mihai — Sun, 21 Nov 2010 11:46:51 +0000

Decisesem în urmă cu ceva timp să fiu ceva mai respectuos în exprimare faţă de România şi cetăţenii ei. Astfel că am început să scriu România în loc de rromânia şi români în loc de rrumâni. Răsfoind aiurea pe net am descoperit că gestul meu e irelevant şi respectul pe care mi l-am impus faţă de glia ştrămoşească este degeaba. Dar să nu deviez de la subiect. După cum am zis şi în acest articol am decis să schimb foia când vine vorba de anumite aspecte. Drept pt care am întocmit şi trimis o sesizare în urma acestui subiect. Am primit şi răspuns. Oficial. Îl aveţi mai jos. Daţi click pe poză pt mărire şi o mai bună lectură.

Pe scurt cei de la CCIR spun aşa:

Întrucât asociaţia în cauză poartă o denumire care contravene prevederilor art. 3 din Legea 335/2007 potrivit cărora : “Denumirea de camera de comerţ şi industrie poate fi folosită numai de către cele constituite conform Decretului – lege nr. 139/1990 privind camerele de comerţ şi industrie din România … şi recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 …, sau de către cele înfiinţate în baza prevederilor prezentei legi, precum şi de către acele camera de comerţ şi industrie bilaterale care sunt recunoscute ca personae juridice prin hotărâre judecătorească.”, organizaţia noastră va întreprinde demersurile necesare pentru reglementarea situaţiei sesizate.

Deci cică Mercedeşii n-ar fi în relaţii tocmai bune cu legea, drept pt care urmează cercetări (şi legea mai spune că în urma cercetărilor urmează să primesc răspuns, dar am aşa nişte mari dubii că se va întâmpla întocmai cum e normal să se întâmple). După cum ziceam şi la început, răsfoind aiurea pe net am descoperit că CCIR Suceava e în strânse relaţii cu CCITRR, adică cu Mercedeşii – obiectul cercetării din urma sesizării mele. Say what bitch? Adică CCIR începe cercetările şi aruncând o primă privire ne spune că s-a cam încălcat legea, dar fraţii lor de la CCIR Suceava o ard dulce şi suav la braţ cu CCITRR. Micţionând practic pe orice înseamnă lege. Pe cale de consecinţe m-a luat aşa o stare de jenă gastrică şi urez bun venit pe blog rromâniei şi rrumânilor. Rromânia – ţara lu’ peşte, unde orice e posibil şi unde rrumânii cu pile şi influenţă pot face tot ce doresc.

P.S.: După cum probabil n-aţi obervat vă anunţ că răspunsul la sesizarea făcută l-am primit pe 9 noiembrie 2010 şi evenimentul organizat de CCIR Suceava cu CCITRR a avut loc pe 11 noiembrie 2010. Asta pt a preîntâmpina reacţiile decervelaţilor sau acuzele unora că aş interpreta pripit situaţia.

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Flotari logice si promisiuni

Duţu Mihai — Sun, 24 Oct 2010 15:15:39 +0000

Vă mai amintiţi de aceşti băieţi? Deci, nişte băieţi şi-au făcut o asociaţie numită “Camera de Comerţ, Industrie şi Turism pentru relaţiile cu România” (CCITRR). Are un aer oficial nu? Aduce cu Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR). Ceea ce nu prea pare legal. Asta în condiţiile în care Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) are un birou/sediu (legal constituit) şi în Italia. El se numeşte Camera de Comert Italiana pentru Romania (CCIpR), fiind membră a Uniunii Camerei de Comerţ şi Industrie bilaterale din România şi există în Italia încă din 1994, după cum reiese de pe site. CCIpR are obiecte de activitate care sunt identice cu cele ale CCITRR. Aici încep flotările logice. Să zicem că eu sunt Mario, cetăţean italian care are intenţia de a investi în România. Pt asta caut sprijin. Cum CCITRR are mai multe filiale decât CCIpR în Italia este extrem de probabil să intru în contact cu reprezentanţii noii asociaţii. Adică CCITRR. Adică sper că nu v-am pierdut. Se poate crea confuzie câtă vreme CCITRR îşi declară obiectele de activitate identice cu cele ale CCIpR şi atât sigla cât şi denumirea sunt într-o suspectă asemănare cu cele ale instituţiei publice a României. Eu unul susţin că e ceva putred cu iz de ilegalitate şi noua asociaţie se serveşte de această demunire şi confuzie pt a-şi promova alte interese şi servicii. Am mai zis asta. Pt clarificări am cerut explicaţii şi la CCIR şi la CCIpR. Nu de alta dar sunt zvonuri că tinerii inteprinzători s-ar fi supărat pe mine şi au intenţii nu tocmai prieteneşti. Cum primesc răspuns cum vin cu detalii noi. Plus că mi-am propus să insist în a primi un răspuns cu privire la această poveste. O să insist şi o să trimit mail-uri şi scrisori tuturor instituţiilor capabile să elucideze misterul. Păi ori suntem golani ori nu mai suntem?

P.S.(dedicat celor care declară pe unde apucă că şi-au propus să mă pună cu botul pe labe): Ăsta se vrea şi un fel de avertisment pt cei care au fantezii cu avocaţi şi tribunale. De acum jucăm ca la carte. Cu probe irefutabile şi fără a omite detalii. Am aşa o presimţire că o să vă pară rău că aţi vrut aşa ceva.

P.S. 2: Oarecum legat de acest subiect, mai precis de stil, îi anunţ pe aceiaşi haiduci că următoarea preocupare e să clarificăm situaţia filialelor PD-L din Italia. Pt asta m-am gândit să fac sesizări în primul rând celor din Lega Nord, celor care se află în opoziţie cu aşa zişii aliaţi politici şi nu în ultimul rând cu primăriile unde îşi au sediul aceste filiale. Dacă autorităţile italiene sunt de acord că puteţi funcţiona aşa la ei în ţară atunci jos pălăria pt voi. Dar un răspuns oficial cu siguranţă vom avea. Cât de curând. Promit. Nu în ultimul rând mă voi ocupa cât de curând şi de samsarii din consulate. Voi începe cu vecinii mei din Udine. HaHa, ce-o să ne mai distrăm.

© Mache for Alandala, 2010. | Permalink | 8 comentarii | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, despre, diaspora, gânduri, Italia, mi-au spus mai multi prieteni, pont, povestiri, Romania

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

Deontologie pura

Duţu Mihai — Wed, 13 Oct 2010 18:40:17 +0000

Fiind într-o permanentă criză de subiecte, cel mai celebru nimeni din presa diasporei româneşti, zis şi cunoscut ca guristul, a scris un articol. Unul plin de deonotlogie, aşa cum ne-a obişnuit (pe noi, cei 10 cititori ai Gazetei Româneşti). Despre ce e vorba? Tema articolului este intenţia românilor din Italia de a emigra în Canada. Sursa? Soţia sa. Adică firma dânsei. Adică a lor, a familiei. Romservice. Printre altele, firma cică se ocupă şi de intermedieri pe piaţa muncii din Canada. Foarte tare, foarte bine şi la mai mare. Dar nu mă interesează pe mine ce mai face nea guristu’ dimpreună cu firma sa. N-ar trebui să preocupe pe nimeni de fapt. Totuşi, împins probabil de etica profesională, guristu’ foloseşte datele furnizate de oamenii care vor să plece în Canada. Astfel că publică în fiţuica care-l plăteşte datele personale ale săracilor oameni. Dincolo de aspectul puţin penal al poveştii (orice avocat îl poate asigura că nu greşesc cu nimic) nu se sfieşte să tragă concluzii (tâmpite, dar sincer, ce pretenţii să avem?) asupra acestora şi pe blogul personal. După părerea lui 99,9% din româncele care muncesc în Italia ca „badante” sunt neşcolite şi prestează la negru. Asta deşi statisticile oficiale îl contrazic. Dar nu contează, cuvântul lui (de mincinos) e mai presus decât orice. Nu e genial guristul? Cum ia el publicul prin învăluire şi îşi face publicitate. Tare zic. Într-o lume normală, dacă fiţuica unde publică ar fi citită de cei care au devenit subiecţi s-ar lăsa cu deranj. Dar cum e vorba de români, se merge pe principiul lasă că merge ş-aşa.

P.S.: Am observat că la Ancona adie un vânt ciudat care inoculează idei, prin intermediul viselor umede, prin care cine dezvăluie matrapazlâcurile localnicilor este ameninţat cu procese prin scrisorici semnate de cohorte de avocaţi. Îi rog pe această cale să se abţină. Din 2 motive:

1.ecologia. Consumaţi prea multă hârtie.

2.penibilitatea situaţiei. Nu de alta, dar dimpreună cu avocaţii riscaţi să deveniţi personaje de bancuri.

P.S.2 (nu. nu playstation 2) Vreţi probe nu? Mai jos:

© Mache for Alandala, 2010. | Permalink | 3 comentarii | Add to del.icio.us
Post tags: alandala, cocalari, Italia, jurnalism mioritic, pont

Feed enhanced by Better Feed from Ozh

De profesie protestatari

Duţu Mihai — Wed, 29 Sep 2010 10:30:37 +0000

De când sunt în Italia am asistat la nişte proteste ale diasporei române. Doar că toate protestele noastre au fost şi sunt îndreptate către autorităţile române. Uneori pe bună dreptate, dar ca rezidenţi într-o ţară străină, având destule restricţii şi drepturi încălcate sistematic de localnici, multe proteste ar trebui să fie îndreptate împotriva acestora. Înţeleg să protestăm că ni s-au mărit taxele consulare sau că în caz de deces nimeni nu face nimic (tema tâmpită şi predilectă pt orice protest mioriţic din diaspora) sau că nu avem secţii de vot. Dar niciodată n-am văzut un protest pe tema restricţiilor pe piaţa muncii sau a xenofobiei şi rasisimului mai mult decât evidente din presa italiană. Mă rog, zeci dacă nu chiar sute de motive s-ar găsi. Din păcate. Şi tot din păcate nimeni nu ia atitudinde. Mereu găsim scuze: presa e a lor, nu putem schimba nimic sau e treaba politicienilor noştri. Plus că atunci când a ieşit în stradă toată imigraţia din Italia, românii au lipsit. De fapt habar nu avem ce vrem şi când avem impresia că ştim, ne este teamă. Nu exagerez cu nimic când spun că dacă am fi avut câteva proteste în Italia contra autorităţilor locale alta ar fi reacţia autorităţilor române cănd s-ar trezi cu un miting, protest sau sit-in pe cap. Dar se pare că sunt singurul care gândeşte aşa. Până una alta mai facem un protest în faţa consulatului la Milano.

P.S.: Din dorinţa de a preîntâmpina reacţiile decervelaţilor, îi anunţ că nu există tensiuni în PIR şi nici nu le este lor dedicat acest text. E vorba doar de o observaţie, o analiză. Iar celor care vor dori să mă întrebe eu ce am făcut le transmit că nu sunt nici instituţie, nici asociaţie. Totuşi, dacă insistă, îi invit să se convingă cu ochii lor despre ce e vorba. Singura problemă e că, fiind un simplu om, îi rog să sufle tare în cucul care îi va întâmpina. Nu am nici portar şi nici sonerie.

Feed enhanced by Better Feed from Ozh