Cautand un loc de munca in Italia
Străpuns fiind de criză, mi-am închis firma până să mă încalece falimentul şi am purces la cătat loace de muncă (nu mă mai avântasem în aşa aventură din 2007, anul în care am „cucerit” Italia). Dacă vă preocupă situaţia mea financiară vă pot da contul meu pt donaţii. Dacă vă roade grija de existenţa mea, aflaţi că o duc mai mult decât ok chiar şi în această situaţie. Deci … nu mor caii când vor câinii, cum ar zice … Decebal. Dar să revin, căutând găsesc:
Anunţ #1:
O firmă din oraşul meu de rezidenţă caută „perito informatico”. Cum ar veni expert/priceput în informatică. Cerinţe:
*experienţă 0. Putem considera că am experienţă 0, căci experienţa lucrativă din România nu se pune. Aşa îmi zic şi ei.
*cunoştinţe minime în informatică. Zic eu că diploma de liceu, aia de facultate (întâmplător în domeniu ambele amândouă) plus cunoştinţe medii ale unor programe şi limbaje de programare sunt de ajuns. Aşa îmi zic şi ei.
*rezidenţă în zonă. Nu apuc să fumez o ţigare până la sediu, indiferent cu ce mă deplasez. Deci suntem în grafic. Aşa zic şi ei.
*pasionat de informatică. Le explic moartea căprioarei printre pixeli şi sunt de acord. Deci mă încadrez şi aici.
Cum rămâne? Mă sună ei. Păi, big boss, care e buba? Cumva cetăţenia mea? Cam da.
Anunţ #2:
Un dealer auto care se ocupă cu închirieri maşini, caută consilier vânzări. Cerinţe:
*experienţă în domeniul asigurărilor. Am un an. Se pune.
*experienţă în vânzări. Am vreo 2, din care 6 luni ca vânzător auto în aceeaşi zonă. Se pune.
*experienţă în domeniul finanţe. Nu mă mai împiedic de diplomă ci mă duc cu numărul de înregistrare la Banca Italiei (un fel de BNR al României) prin care mi se certifică că sunt mediator de credit de 2 ani. Se pune.
Cum rămâne? Mă sună ei. Cum trece o săptămână şi nu mă sună, pun mâna pe telefon şi solicit un răspuns. Mi se zice că n-am experienţă în domeniul închirieri auto. Trăiască familia ta de chiparos, în anunţ era trecut aşa ceva? A, nu, a fost o greşeală de-a noastră. Noi căutam de fapt cu experienţă în domeniu. Deci faptul că sunt rrumân n-are importanţă, nu? Nu, nici vorbă. Şi închid. Cum am un amic care lucrează acolo, îl întreb după o săptămână cine a ocupat postul. A, un italian. Păi şi a mai lucrat în domeniu? Nu, era vânzător într-un magazin IT. Nice.
Mai am exemple. Toate de anul ăsta, dar nu vreau să vorbesc despre viaţa mea ci să arăt cam ce efect au restricţiile de pe piaţa muncii. Dacă solicit un post de muncitor necalificat dispar problemele de felul ăsta. Mişto ţară. Pur şi simplu iubesc Italia. Nu, nu plec din Italia (deşi până la finele anului sper să mă răzgândesc în privinţa asta). Aici am familia. Aici trăiesc de 3 ani. Teoretic, restricţiile de pe piaţa muncii nu mi s-ar aplica şi mie deoarece sunt valabile doar pt primul contract şi au am prestat la început ca muncitor necalificat, deci mi-am făcut datoria şi am devenit liber. Practic e mai greu.
Pe când dezbateri pe acest subiect prin locurile unde se perindă rrumânii? A, e mai greu? E mult mai simplu să analizăm gaura din covrig şi activitatea PIR. Bine.
P.S.: Dacă la finele acestui articol tot ce ai înţeles e că Duţu e şomer, te invit respectuos să încerci să intri de unde ai ieşit (adică în pizda mă-tii, cu liniuţă pt oligofrenii care habar nu au nici asta) şi să nu mai revii pe acest blog. De ce? Pt că situaţia mea e posibil să fie fictivă sau reală, dar exemplele cu anunţuri şi desfăşurarea evenimentelor extrem de reale.
Tags: alandala, despre, gânduri, Italia, pont
Posted July 9, 2010 by Duţu Mihai under alandala, despre, Italia, politica
July 9th, 2010 at 17:13
M’da. Am patit-o si eu. Sunt de 4 ani aici si nu lucrez nici acum. Eu am crezut ca altu-i baiul in C.v.-ul meu (am lucrat 11 ani in tara pentru o mare confederatie sindicala si pentru ca aici, inca, nu facusem nimic m-am simtit obligata sa umplu cu ceva foaia alba) dar abia acum inteleg adevaratul motiv. Incepe din ce in ce mai des sa ma intreb ce se va intampla cu copilul meu care are o mama romanca????? … deja ma cuprinde disperarea.
Duţu Mihai Reply:
July 9th, 2010 at 17:24
Vrei o soluţie simplă, dar pt care probabil mă vei urâ? Mărită-te cu un italian şi scapi de toate problemele astea. Am câteva exemple pt a argumenta soluţia dată. Altfel, copilul tău, aici, în Italia, o să aibă soarta noastră. Bine, sunt şi excepţii, dar ele doar confirmă regula, din păcate. O altă soluţie ar fi să mai strângem din dinţi până prin 2014 când cică se vor scoate restricţiile. Dar nimeni nu ia în calcul că din 2014 nu vom avea vârsta de acum şi că atunci ne vom prezenta ori cu cv-ul gol, ori cu experienţe ciudate în deplină neconcordanţă cu cerinţele şi aspiraţiile noastre. Dar şi mai simplu ar fi să plecăm din Italia. Aş recomanda asta oricui nu are familia aici şi nu e prins în hârtii (gen: împrumuturi, credite ipotecare, etc. ). În rest, Italia e o ţară frumoasă. De vizitat doar, căci la fel ca în România, trăieşte cine poate.
July 9th, 2010 at 22:15
Tot cam 3 ani am de cand sunt aici. Partea si mai naspa, fata de a ta, e ca eu sunt in Sicilia. Daca tu crezi ca acolo e imposibil, aici imagineaza-ti ca e un mit.
RAR, de fapt, o singura persoana romanca, am vazut sa lucreze intr-un tabbachino. Si asta pentru ca are un aspect de nota 11
Duţu Mihai Reply:
July 9th, 2010 at 22:25
Ştiu, te citesc. Într-o noapte am citit tot ce-ai scris şi m-am crucit. Păcat că ai şters o mulţime de posturi, da’ na, tu ştii mai bine ce şi cum.
Şi ai mei au nimerit în sud când au venit în Italia, prin 2003. Dar în Napoli. N-au rezistat decât 6 luni. Tata zice că greşise ţara, că aia nu e Italia. 
Pe aici, prin nord, mai sunt excepţii, dar de regulă sunt tot fomei şi alea sunt măritate cu macaronari de succes, gen: medici, avocaţi. În concluzie un rrumân ca să răzbată pe târta lui în Italia este un lucru rar, foarte rar. Şi când mă refer la genul ăsta de persoane nu mă gândesc la padroncinii p!@ii care au o bidinea de împrumut, o scară şi îşi spun artigiani. 
July 9th, 2010 at 23:11
,,, scrie frumos pustiul ,,,si nu se rupe in figuri ca altii cu fite in cap ,,, povesteste intr-o maniera simpla ,clara ,,,
July 10th, 2010 at 00:33
@WaTzaP : Pot sa stiu si eu ce fac restul conationalilor in Sicilia? Culeg portcoale, strang fanul si conduc tractoare?!….Eu nu inteleg un alt lucru: cum naiba continua sa soseasca cu duiumul in sud si sa fie carne de tun pt mafiotii mici si mijlocii din zona?
In fine, exista joburi si pt romani, dar nu in orasele de pana la 50.000 de locuitori….
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 10:01
Cred că rrumânii din Sicilia au ajuns acolo datorită familiei. Contrar părerilor multora, se munceşte şi în sud. Bine, pe bani puţini, dar raportul venituri/cheltuieli este fix acelaşi ca în nord. Adică în sud ai salariu 5-600 € dar şi chiria nu depăşeşte 200 €, papa e mai ieftină. Apoi nu cred că în marile metropole îţi asiguri neapărat un viitor profesional. Cel puţin nu noi, rrumânii, şi nu în Italia. Am şi eu câţiva prieteni care muncesc în IT şi deci au un job aparte, dar sunt excepţii, restul prestând prin fabrici sau şantiere ca salahori. Părerea mea, după 3 ani, e că în Italia contează mult pilele sau aşa numitul nepotism şi prea puţin meritocraţia. Singura diferenţă între Italia şi România e că şi dacă munceşti ca salahor/muncitor necalificat te poţi întreţine decent.
July 10th, 2010 at 09:48
### eu007 : da solutii sau macar idei ,,,
eu007 Reply:
July 10th, 2010 at 10:54
Nu-s politician sa dau solutii si idei
)). In momentul de fata, dracul e prea negru in Ro ca sa pot spune: sa stea acolo si sa nu mai vina in Sicilia, Puglia, Calabria, Campania, care, printre altele, sunt considerate chiar de italieni “regiuni de risc major”.
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 11:11
Aici te-ai cam încurcat. Zici că e rău în România dar în acelaşi timp zici că nu e bine să părăsim ţara.
Îţi dau un exemplu: un nene din … Şendreni, să zicem, care alege Sicilia, crezi că va fi nemulţumit de ce găseşte? Eu bănuiesc că va sta pe gânduri câteva decenii până să se hotărască să lase Şendreniul unde singura posibilitate de a munci era la sapă, cu ziua, pt Sicilia. 
Plus că e doar un mit faza cu sclavi la mafioţi. Da, posibil să ajungi să munceşti pt cineva care are combinaţii cu mafia, dar fix pt ei nu prea cred. Cel puţin eu n-am auzit de rrumâni în vreo structură mafiotă. Da’ e posibil să aibe badante rrumânce. 
Apoi, tu ai impresia că în nord, banii pt care munceşti nu provin cumva tot din activităţi mafiote? Zic şi eu. 
eu007 Reply:
July 10th, 2010 at 11:21
Clar ca intre coada vacii romanesti si coada vacii italienesti, e de preferat cea din urma
))). Eu ziceam doar ca nu e bine sa parasim Romania asa AIUREA, ca am auzit de la vecina Didina ca prin occident ploua cu carnati 
. Stii cat de multi s-au ars la faza asta, nu? Si nu acum 15 ani, ci in anul de gratie 2010 cand exista TV, ZIARE, informatie gratis sau nu, cam pe toate drumurile.
. Mergi pe teren si vb cu oamenii, o sa vezi ca nu e chiar inventie mediatica ….
Nu nu, nu e un mit faza cu sclavii
P.S.1 Nu ma platesc italienii, deci nu-mi fac pb de unde provin banii.
P.S.2 Gata, nu mai scriu!:-p
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 11:25
Îmi permit să zic, chiar dacă nu te cunosc, că mirajul banilor câştigaţi uşor ne-a atras şi pe noi în Italia.
Eu zic că e mit, deoarece părinţii mei au locuit şi muncit o vreme în Napoli, deci cum s-ar zice înclin să le dau dreptate lor. Plus că mai am rude rămase acolo şi la fel, îmi pot confirma că nu e chiar cum vuieşte presa. A, da, în faţa tatălui meu, un nene a fost împuşcat. Soarta. Nu erau colegi de muncă. Era în plină stradă. 
eu007 Reply:
July 10th, 2010 at 11:35
Permite-ti orice, doar esti pe mosia ta, boierule
)). N-am chef sa intru in amanunte, dar nu am fost atrasa de mirajul banilor in It, ci de altceva ….In fine, napoletanii sunt oameni f ok atata timp cat nu intra in hora Camorrei. Mult mai comunicativi si mai simpatici decat polentonii.
((( De ce nu-mi ies?
Offtopic again: Vreau emoticoaaaneeee si eu!
July 10th, 2010 at 10:49
@Mihai: Pot sa te contrazic?
Intre specialist IT si salahor exista, totusi, o cale de mijloc, oricat de greu de imaginat ar fi ….E drept ca ai nevoie de un dram de noroc si muuuuulta rabdare.
)).
Eu sunt in Milano de aproape 3 ani si probabil ca aici angajatorii sunt oleak mai “destupati”, sau, cine stie, sunt eu vreo norocoasa, dar nu m-am simtit niciodata discriminata la vreun interviu. Singura chestie mai nasoala era pe la sfarsitul lui 2007, inceputul lui 2008, cand inca cereau celebrul “permesso” si se uitau cam crucis la tine cand le aminteai ca esti membru UE
Ahhh, si apropo de chestia cu cariera/viitorul profesional maret, sincera sa fiu, nu intra printre telurile mele nici macar in Ro. Probabil ca asa sunt eu, ma multumesc cu ceva mai putin sau, pur si simplu, am alte idealuri ….
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 10:59
Dă-mi şi mie exemplu de rrumâni care au un job decent. Sper să nu vii cu aceleaşi exemple pe care le ştiu şi eu. A, şi la exemple e de preferat să vii cu date certe, nu cu ce se laudă rrumânii că ar face pe unde muncesc. Cunosc destui rrumânaşi care se dădeau ingineri prin fabricile pe unde lucrau şi când ajungeam pe la ei cu diverse treburi nu ştiau cum să se ascundă şi să-şi ascundă adevăratul job pe care-l aveau.
Dincolo de domeniile în care ne este permis să muncim e extrem de greu să pătrunzi. Nu e neapărat vorba de ţeluri mari sau mici. Probabil eşti foarte tânără. 
Nici eu nu sunt bătrân, dar mă gândesc la cum va arăta viitorul meu profesional, cu toate că şi eu mă consider un oarecare norocos al vieţii. 
eu007 Reply:
July 10th, 2010 at 11:06
Esti cu 1 an jumate mai mare decat mine, pls….:) Uite 2 exemple, 2 colege de-ale mele romance care lucreaza de 2 ani intr-o firma care face asistenta stradala, medicala si turistica pentru italieni si straini in Italia….Mie mi se pare suficient de decent, e clar ca nu se poate face cariera (doar daca ai rabdarea ingereasca de a petrece peste 5 ani in domeniu), dar, pt timpurile astea de criza e mai mult decat acceptabil.
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 11:21
July 10th, 2010 at 11:28
Mihai, ne/le-au angajat pt ca vorbim 2 limbi straine de circulatie: franceza si engleza. Atat. Nici vorba de romana sau de romani. Astfel de activitati exista si in afara Italiei, in special in Franta, unde firma pt care lucram noi e lider pe piata locala in domeniul asistentei ….
))
Aaaaaaa, si cu romani am avut de-a face si eu intr-un “job” anterior, dar mai bine nu mai vb despre asta.:)
Offtopic: Cum naiba fac si eu un emoticon calumea pe blogul tau?:O Cred ca am nevoie de un curs intensiv
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 11:50
Atunci vă trec la rubrica excepţii.
Te cred pe cuvânt când zici că nu doar în Italia funcţionează astfel de firme. Eu aveam impresia că nu, dar mă bucur să mă fi înşelat.
Nu o să poţi să foloseşti toate emoticoanele de pe mess, căci plug-in-ul e oarecum limitat, dar în mare parte se pot folosi. Oricum, te exprimi bine şi fără emoticoane. 
Ultimul lucru pe care-l doresc e să comunic monosilabic şi doar cu emoticoane.
La ce te referi când spui că vrei emoticoane? Că văd că feţele zâmbăreţe îţi ies.
July 10th, 2010 at 18:17
Am cunoscut un tip, lucra la un sediu Western Union. Da, intrase acolo doar pentru ca se insurase cu o italianae + diplomele lui + ceva pile. Deci de la 1 element, adica o diploma…se ajunge la 3 elemente.
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 18:32
HeHe, cred că în cazul ăsta de folos i-au fost: nevasta (nu cumva ea sau familia ei gestionau sediul?) şi pilele, diplomele fiind aşa, un element extra, exotic. Apropo de diplomele noastre, dincolo de timpul pierdut (între 30 de zile şi multe luni) şi banii cheltuiţi (de la 800 de € în sus, asta fără banii cheltuiţi pe drumuri) nu prea te alegi cu nimic. Cel puţin în Italia. Ţin minte că în 2007, când mă speteam să-mi echivalez studiile venise o macaronară la mine să-mi zică că e mai bine să refac studiile, începând cu liceul.
M-am uitat la ea şi i-am explicat cum a venit pe lume şi că dacă insistă o pot ajuta să intre la loc. Da’ gagica insista, că cică alţii aşa au făcut. 
Cam cât de nebun să fii să-ţi refaci studiile?
July 10th, 2010 at 18:53
Am o prietena care a terminat facultatea de chimie si un master si acum s-a inscris la universitate aici, alt profil, pentru ca, desi s-a dus la muulte interviuri cand spunea ca studiile le are facute in Romania…urma sa fie rechemata… niciodata, si vorbeste si franceza- a facut un curs in Franta si spaniola..o fi si sansa…acum are un fel de afacere cu produse ecologice si multe vise la care eu n-as fi in stare sa ma bag…
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 19:06
July 10th, 2010 at 19:42
nuu…face un fel de ecobioagricultura, aici poate a avut o sansa cunoscand un tip cu tata italian
Duţu Mihai Reply:
July 10th, 2010 at 20:02
Concluzia după o zi de discutat pe tema asta care ar fi? Că nu beneficiem de aceleaşi şanse ca şi italienii.
July 14th, 2010 at 15:51
interesante discutii !
cred ca buba, suntem noi! mergem prea mult cu capu in jos, si cu ochii chioras!
oare stim ce e aia natiune… cu adevarat?
vai de mama noastra! dumnezeu sa ne ierte!
Duţu Mihai Reply:
July 14th, 2010 at 15:56
Vasca, în cazul ăsta nu prea suntem (doar) noi de vină. Ştiu că ştii la ce mă refer. Ai fost şi tu în Italia şi ştiu că şi prin Spania şi ai putut să faci diferenţa între cum suntem trataţi aici şi acolo şi de fapt cam peste tot.