Alandala

Regie:  Jacques Audiard

Distribuţie: Tahar Rahim, Niels Arestrup

IMDB

Un film absolut superb, de producţie franceză, care a candidat şi la premiile Oscar de anul acesta pt titlul de cel mai bun film străin dar care a câştigat şi alte premii de prestigiu pe la alte festivale. Filmul urmăreşte povestea unui arab ajuns în puşcărie pt a urma o condamnare de 6 ani. Aici devine sclavul italienilor care conduc practic puşcăria şi nu peste mult timp ajunge un mare boss dincolo de gratii, folosindu-se de condiţia lui subapreciată. Filmul nu abundă în clişeele Hollywood-iene, nu ne prezintă personajele ca pe nişte eroi cu puteri magice (gen Michael Scofield din Prison Break) şi nici puşcăriile americane. Filmul urmăreşte caracterele unor oameni ajunşi în condiţii limită. Urmăreşte perversitatea de care este capabilă o fiinţă umană pt a-şi face viaţa mai bună şi de a se adapta oricăror condiţii pt a supravieţui. Habar nu am dacă în puşcării e aşa cum ni se spune în acest film. Nu despre asta e vorba în această producţi. Puşcăria e doar un aspect. Filmul merită văzut şi revăzut şi servit în momentele în care te simţi blazat. Recomand!

P.S.: Ca un efect secundar, acest film mi-a provocat şi o altă plăcere deosebită căci în film, italienii şi-o cam fură urât. Asta e, după 3 ani de italia, încep să nu mai „halesc” italieni. Cu mici excepţii.