Alandala

În Paradisul multicultural reprezentat de Italia, în ultimii zece ani au ajuns mulţi străini. Prea mulţi, zic iubitorii de paste. Normal, au început problemele. În primul rând infracţionalitatea a crescut. Micuţii nu erau obişnuiţi cu aşa ceva. Mafia, până la venirea noastră, era o instituţie culturală puternică. N-aveau treabă cu ce facem noi, imigranţii. Micuţii s-au speriat şi într-o alienare naţională şi-au descoperit o nouă vocaţie – xenofobia cu tente rasiste. Adică, mai pe scurt, s-ar traduce în „Şo pe ei. Pe ei, pe mama lor (adică a străinilor) că tot ce e rău de la ei vine”. Harneala asta a devenit un trend la care aderă toţi. Fie la tv, radio sau prin ziare, fie în viaţa cotidiană. O astfel de temă se dezbătea şi azi pe Canale 5, la o emisiune numită „Forum”. Nu urmăresc emisiunea, dar azi eram acasă la acea oră şi din greşeală m-am oprit din zapping la ea. Emisiunea se vrea un fel de proces cu public. Public care are rol de avocat şi de juriu. Deci vin unii care au probleme şi începe circul. La sfârşit vine şi un judecător care dă sentinţa. Cică e pe bune şi sentinţa e una cu toate efectele sale. Mă rog, dacă eram în altă ţară (cu excepţia României) mi s-ar fi părut ciudat. Cum sunt în Italia … . Cazul de azi era unul în care un domn ţigan rrumân, Marian, a chemat în instanţă un gog italian, barman, pt că i-a servit cafeaua într-un pahar de plastic şi într-o ceaşcă de cafea cum o face în cazul celorlalţi clienţi. Dl ţigan era supărat foc, pe bună dreptate şi cerea daune de 20.000 €. Ca să lovească la corazon juriul, a zis ca banii îi va folosi pt a-şi educa copiii. Tare, ţiganul, mai lipsea să bage o manea de jale şi tabloul era complet. Credeţi că s-a discutat strict despre asta? De unde, nene? Când a dat dileala în public, s-a pornit circul de am zis că pt a-i potoli va interveni poliţia. Începuseră macaronarii să-i dea dreptate barmanului căci ziceau ei, rrumânii (deja nu mai era vorba de romi ci de rrumâni. Asta şi pt că dl ţigan insista să i se zică rrumân, nu doar ţigan) fură. Toţi. Dacă nu furăm, cerşim. Toţi, fără excepţie. Dl ţigan, în rotaliana lui mucită zicea că nu e aşa. Se apăra omul. Limitat de cele 2 clase pe care le-a vizitat când era mic, deşi el zicea că are şcoală. Poate pe aia a vieţii. Circul a continuat, mereu pe lângă cazul dezbătut. Începuseră cucoanele CĂ Copii lor vin cu păduchi acasă. Aţi ghicit, copiii noştri le dau păduchi. Aducem boli, furăm, cerşim. Dacă ar fi asistat şi Dumnezeu la proces, cred că i s-ar fi cerut să ne stârpească de pe faţa pământului. Bun, după ţipete şi caterinci vine şi judecătorul. Ăla adevărat cică. Începe omul să citească din Constituţie şi să-l mustreze pe italian şi să-i plângă de milă dlui ţigan. Cu toate astea judecătorul a zis că responsabil pt aerul xenofob din Italia de vină nu e barmanul. (Aici vin cu o notă. Italienii, după ce au reuşit să redenumească prostia, numind-o ignoranţă, au reuşit să redenumească şi rasismul, spunându-i xenofobie. Nu contează ce zice la dicţionar, important e cum percep ei trebile, ’ţeles?) Bla, bla, bla, texte pline de povaţă şi în final sentinţa: barmanul trebuie să-i plătească dlui ţigan suma de 500 de €. Atât. Aa, şi dacă tot îl primeşte în bar (deşi e liber să accepte pe cine vrea el, a ţinut să specifice, căci barmanul nu prea pricepea asta, după privire) e obligat să-l servească la fel ca şi pe ceilalţi clienţi. Şi gata. Finele emisiunii, finele procesului, finele unei nouă zile italene. Despre rabia publicului nimic. Poate data viitoare. Deci, care rasism, stimabililor? Ţiganu’ e de vină.

P.S.: Dacă aş fi putut interveni i-aş fi sugerat dlui ţigan, Marian, să se adreseze negreşit şi neîntârziat portocaliilor cu filialele obscuro-ilegale din Italia. Se ocupă ei de tot. Se ocupă să fii respectat, să fii integrat şi în general să orice. E de ajuns să pui botul la harneală şi să răspunzi la apel. La ăla de noapte în urma căruia şi-au obţinut funcţiile.