Despre nimic, cu capu’ la PDL România din Italia

Ok, titlul vă ameţeşte, dar vă asi­gur că ameţe­ala e sta­rea de fapt a ade­pţi­lor flă­că­rii vio­let. Din 2010, în reda­cţia fiţui­cii cu pre­tenţii de ziar, Gazeta Româ­nească, bate un vânt por­to­ca­liu. Gurile rele spun că din cauza fap­tu­lui că unul din cei 2 cola­bo­ra­tori ai fiţui­cii au sem­nat fişa de ade­ziune la par­ti­dul mari­na­ru­lui con­dus de Boc. Eu nu pun botul la această har­ne­ală, dar nici ei să nu o mai facă.   Deci, aici avem un arti­col gen ridi­că­tor în slăvi. Pe post de ser­vant cel mai ilus­tru necu­nos­cut gurist. La rece­pţie ditai preşe­din­tele de fili­ale ile­ga­liste PDL Româ­nia din Ita­lia, Dumi­tru Ilinca. E atât de com­pli­cat că nici dl Ilinca nu reu­şeşte să ne explice cum îşi pierde el vre­mea în inte­res de ser­vici. Inter­viul începe timid, pt a lăsa citi­to­rul să cunoscă iden­ti­ta­tea dlui Ilinca. Domn Ilinca, care ase­meni cole­gi­lor por­to­ca­lii ai domniei sale, este atât de cele­bru încât multă lume nici nu ştie că există. Dar să tre­cem peste aceste mici rău­tăţi, spe­ci­fice unora care nu au altă ocu­pa­ţie. Eh, sun­tem anu­nţaţi ca PDL Româ­nia (repet, prin ile­ga­li­ş­tii şefi, aju­nşi să deţină 17 fili­ale în Penin­sulă) a sem­nat nişte acor­duri cu nis­caiva par­tide. Pros­teală pt proşti. Acor­duri între par­tide se sem­nează doar la nivel înalt. Adică vine nenea Boc şi se sem­nează pe o hâr­tie, dim­pre­ună cu omo­lo­gul său. S-a întâm­plat aşa ceva? Încă nu, dar acor­duri cică sunt. Pt cunos­că­tori.  Obser­vaţi vă rog cum un sim­plu depu­tat devine omo­lo­gul unui preşe­dinte de par­tid. Tare PDL-ul ăsta, nene. În curând, nenea Brânză îl va înlo­cui pe Zeus în vizi­tele ofi­ci­ale în alte state. Căci cine mai e ca ei? Dar iar, astea sunt mici rău­tăţi, arti­co­lul devine din ce în ce mai inte­re­sant pe par­curs. Aflăm că la pro­xi­mele ale­geri admi­nis­tra­tive din Ita­lia, în Veneţia, PDL Româ­nia va avea 5 can­di­daţi. Unul şi unul. Unul din ei e cele­brul Gigel care micţiona public pe un nene. Mişto, nu? În rest, are şi el acti­vi­tate şi rezul­tate, dar păcat că nu le apre­ciază nimeni. Unii cică din cauză ca ele n-ar exista.

Mai departe guris­tul atinge un subiect peste care peru­şii nu reu­şesc să treacă nici dacă le este ame­ninţată spe­cia. Cică “unele gru­puri auto-intitulate par­tide … “. Deci, sti­maţi peruşi, orice par­tid din Ita­lia (pt a fun­cţiona legal, nu aşa cum o face PDL) este orga­ni­zat şi con­sti­tuit ca aso­ci­a­ţie poli­tică. Deo­a­rece aşa scrie în con­sti­tu­ţia ţării în care ne aflăm, recte Ita­lia. Eh, pe gurist şi pe inter­vi­e­vat îi doare de soarta aces­tor gru­puri. Inter­vi­e­va­tul zice că e musai ca ele să fuzio­neze prin absor­bţie cu PDL. Adică, nişte par­tide care fun­cţio­nează legal (PIR şi PER) să intre puţin în ile­ga­li­tate şi obs­cu­ri­tate. Pe motiv de fla­cără vio­let, căci altă moti­va­ţie n-am găsit. Dl Ilinca zice că fun­cţio­nează legal, deo­a­rece con­sti­tu­ţia Ita­liei le per­mite aso­ci­e­rea. Şefu’, ca să te aso­ciezi tre’ să exi­şti, înţe­legi? Ori, unde este înre­gis­trat, în Ita­lia, PDL Româ­nia ca să poată exista şi pt ca ulte­rior să se aso­cieze? Aud? Apoi, la între­ba­rea cum anume spri­jină comu­ni­ta­tea româ­nească, dl Ilinca ne zice … nimic. Sunt 2 ani de când acti­vează în Ita­lia şi nu au nici un rezul­tat. Dar o ard, pe stil vio­let, cu nimi­curi des­pre ce anume vor face ei. Bre, wake up, că mâine poimâine se duce dracu’ man­da­tul şi voi tot la nivel de intenţii sun­teţi. După care inter­vi­e­va­tul revine la subiec­tul lega­li­tă­ţii fili­a­le­lor mizând pe fon­du­rile pt par­ti­dele euro­pene. Domnu’ Ilinca, ce-are scula cu pre­fec­tura? Da’ dacă tot o ardeţi aşa high, poate ne daţi exem­ple de par­tide din alte ţări (PIR nu a avut fili­ale în Româ­nia. A fost vorba de o eroare de comu­ni­care) care acti­vează în afara pro­priei patrii. Evi­dent, guris­tul n-a reu­şit să-l întrebe asta. Pro­ba­bil era pre­o­cu­pat să-şi şteargă bala care-i avansa puter­nic către tri­cou. Dar sunt con­vins că tot indi­rect, tova­ră­şul Ilinca ne va explica într-un vii­tor inter­viu ce şi cum. Acum nu. Deci, bine pa. Înche­iera e cu happy-end (înche­ie­rea din fiţuică, evi­dent) lăsând să se înţe­leagă că gro­tes­cul aces­tor inter­viuri va con­ti­nua. Aha, sunt cu ochii pe voi.

• Boo­k­mark on Delicious
• Digg this post
• Reco­m­mend on Facebook
• Tweet about it
• Sub­scribe to the com­ments on this post
• Tell a friend

Tags: cocalari, despre, diaspora, Italia, jurnalism mioritic, PD-L